1. |
Facerea lumii
01:07
|
|||
A fost seară. A fost dimineaţă. Dar asta a fost demult.
Asta a fost demult.
A fost dimineaţă. A fost seară. Dar asta a fost o singură dată.
A fost.
|
||||
2. |
Glu-glu
03:16
|
|||
Aici la dumneavoastră se plînge şi se fumează mi-nu-nat !
Adeseori, la masa de lîngă fereastră’n noapte-am sus-pi-nat,
La gîndul că tu... tu eşti departe, dragostea mea,
la gîndul că nu... n-o să te mai văd niciodată.
"Am fi onoraţi **/ să plîngeţi la noi*, /
am fi onoraţi să*... fumaţi! Şi ca să plîngem împreună**,
îmi trag două palme!** **
În cinstea dumneavoastră* îmi mai trag încă una!
Oricum, în cultura română se plînge mult dintotdeauna
La fiecare masă, stau câte trei-patru bărbaţi fumând,
Fiecare masă e ca o casă cu 3-4 hornuri fumegȃnd
Ei beau cu coatele pe-acoperișșșș
Ventilatorul le deapǎnǎ plǎmȃnii pe furișșșș
Ei beau cu coatele pe-acoperișșșș
Ei stau cocoșați și cocoașele sunt mișcǎtoare
La miezul nopții ȋncep sǎ urce și sǎ coboare
De parcǎ are
O curcǎ, sub hainǎ, fiecare.
Și curcile... și-au scos capul, ca șerpii, pe sub gulere:
"Glu-glu-glu, Maria, de ce m-ai părăsit?
Glu-glu-glu, Maria, de ce m-ai înşelat ?
Glu-glu-glu, Maria, ce mă fac cu cinci copii?
Glu-glu-glu, Maria / Glu-glu-glu, Maria /
pentru tine am înfundat puşcăria!”
M-am uitat la cer... Cerul era... ca un șantier:
"Au încetat lucrările! Au încetat toate lucrările!"
|
||||
3. |
Ea are ochii
01:24
|
|||
Ea are ochii... Ea are ochii... ca două - ncăperi de arhivă.
Ea are ochii ... Ea are ochii... ca două legi
Ea are ochii ... ca două - ncăperi de arhivă
în care eu peste mine, eu peste mine, eu peste mine stau stivă
Ea are ochii... încercuiţi de gheruţe.
Are ţepi foarte dulci
Ea are ochii... încercuiţi de gheruţe.
îţi vine s-o culci... într-un pat cu mămăruţe.
Ea e sălbatică, e mereu gata-gata să sară sǎ muşte
Dar e gata s-adoarmă la mijlocul săriturii,
Ea are capcane cu miere... în jurul gurii,
îţi vine să tragi peste ea / cearşaful pădurii.
Ea e foarte frumoasă... e foarte frumoasă...
e foarte frumoasă... e foarte frumoasă
şi foarte- foarte-foarte-foarte periculoasă.
E foarte frumoasă... e foarte frumoasă... e foarte frumoasă...
Cetăţeni, n-o lăsaţi să iasă din casă !
|
||||
4. |
El bea
01:22
|
|||
El bea şi plângea şi cânta şi plângea, dar ea… nu-i înţelegea disperarea.
El bea şi plângea şi cânta şi plângea, dar ea… nu-i înţelegea disperarea.
Au venit îngerii. Umblau ca furnicile pe muşuroi
şi cu dinţii prinzându-l de pãr l-au târât prin noroi
la o masã de sticlã au mâncat, au bãut, l-au bǎtut şi-au dormit.
în ţara lui, deja de mult altã limbã s-a vorbit.
El vedea cum o ciupercã violetã îi acoperã pieptul
ea… nu-i înţelegea disperarea.
Ea / îl vedea/ cu capul în jos în luminã
dar ea… nu-i înţelegea disperarea.
El era….pe jumãtate digerat
dar ea… nu-i înţelegea disperarea.
Lumina e…un stomac nesãtul/ dar ea… nu-i înţelegea disperarea / dar ea… nu-i înţelegea disperarea. Dar ea…
|
||||
5. |
Paharul
02:29
|
|||
E o noapte feerică. / Luna tremură ȋn pahar.
Îmi bag degetu’n pahar. / îmi bag mîna în pahar. / îmi bag capul în pahar.
Vodca e rece ca gheaţa. Vodca e rece ca gheaţa.
Deschid ochii în pahar. / În pahar văd bine şi fără ochelari.
"Totu-i vis şi armonie". "Totu-i vis şi armonie":
În pahar cresc flori gingașe, / În pahar iarba e verde
În pahar susurǎ un izvoraş limpede... limpede... limpede
În pahar înoată copii mici, cu mişcări iuţi... iuţi... iuţi...
Ei înotă îmbrăcaţi în rochiţe şi-n pantalonaşi scurţi... scurţi... scurţi
Sunt îngeraşii de pahar. În pahar sunt îngeraşii de pahar...
Vodca e rece ca gheaţa.
Îmi vine să plîng... că aş putea să înghit un îngeraş de pahar.
Îmi vine să plîng ... că el ar fi, brusc, foarte singur în mine
Îmi vine să plîng ... că el ar plînge toată noaptea cu sughiţuri în mine.
Îmi vine să plîng ... că el ar putea cînta în mine:
"Vine, vine primăvara!". "Vine, vine primăvara!".
"Vine, vine primăvara!". "Vine, vine primăvara!".
Acum vad dihania. / Departe, în pahar, latră un cîine.
Vǎd dihania / Ea are un ochi al mamii şi un ochi al tatii.
Citesc în ochiul mamii: " cînd o să-ţi bagi tu minţile în cap?".
Citesc în ochiul tatii: "cînd o să-ţi bagi tu minţile în cap?".
Capul mi se loveşte de pereţi: un- doi
Capul mi se loveşte de pereţi: un- doi
Îngeraşul de pahar, plînge cu sughiţuri.
Îngeraşul de pahar cîntă în mine: "Vine, vine primăvara!".
"Vine, vine primăvara!".un- doi, un- doi /
"Vine, vine primăvara!"...
|
||||
6. |
Totul a fost băut
01:04
|
|||
Totul a fost bǎut. / Nicio bǎuturǎ nouǎ n-a mai apǎrut.
Nisipul... s-a bǎut/ Pietrele... s-au bǎut/ Fierul... s-a bǎut / Rugina... s-a bǎut
Din timp ȋn timp apǎrea, / din cǎrți, cineva
Vedea ceva de bǎut... Vedea și bea
Apoi, cǎrțile... s-au bǎut / și viermii... s-au bǎut / și pǎsǎrile... s-au bǎut
și peștii... s-au bǎut / și caii... s-au bǎut / Aerul de sub unghii... s-a bǎut
Și mǎduva din oase... s-a bǎut / Pielea și pǎrul... s-au bǎut
S-a bǎut geografia, s-a bǎut poezia, s-a bǎut sculptura, s-a bǎut pictura...
S-a bǎut fǎrǎ numǎr...
Și tot mai trece, noaptea, cineva / Cu o distilerie micǎ pe umǎr
Totul... s-a bǎut! Totul... s-a bǎut! / Totul... s-a bǎut! Totul... s-a bǎut!
|
||||
7. |
Guleratul
02:34
|
|||
Când îşi smulge faţa de pe faţa mesei
Când îşi smulge faţa de pe faţa mesei ce arată el omenirii?
Gulerul de spumă din jurul gurii
El e Guleratul, aşteaptǎ zeii / El e Guleratul, aşteaptǎ zeii
La toţi le-a făcut cuib în capul lui
când îşi trece mâna prin păr, cad ouțe și pui
Dar nimeni nu ştie că el e Maestru ȋn Arta Uitării,
Că el stă la masă ca un om fără cap
Faţa mesei e de ceaţă şi capul, din ceaţă, şi-l scoate aşa
Cît de repede uită Guleratul? / Cît de repede uită Guleratul?
Guleratul uită atît de repede / că lucrurile nu apucǎ să se constituie.
Cît de repede uită Guleratul? întreabă omenirea/Cît de repede uită Guleratul?
Guleratul uită atît de repede / cǎ nici nu stǎ / La masa la care stǎ.
Patru-cinci mii de chelneriţe coboară
şi patru-cinci mii de chelneriţe urcǎ
cu 50 de vodcǎ ȋn mȃna dreaptǎ / E ca o bandǎ rulantǎ
Aşadar, patru-cinici mii de cincizeci de vodcă / Ajung pe masa Guleratului,
chelneriţele sunt patru-cinci mii de păsări / care ouă pe masa lui
patru-cinici mii de cincizeci de vodcă/patru-cinici mii de cincizeci de vodcă
|
||||
8. |
Pe zi ce trece
01:11
|
|||
Pe zi ce trece... se înmulţesc adresele pe care trebuie să le uit.
Pe zi ce trece... se împuţinează casele în care sunt primit.
O, dacă aş fi... doctor, contabil, sau secretar...
dacă aş fi doctor, contabil, sau secretar...aş mai bea un pahar.
|
||||
9. |
Alcoolicii
04:10
|
|||
Vai săracii, săracii alcoolici,
nimeni nu le spune- o vorbă bună!
Mai ales dimineaţa, cînd merg clătinîndu-se și caaad pe lîngă
ziduri, ca nişte litere
Dar Dumnezeu e bun, e plin de iubire
și aprooopie de eeei cȃte-o cîrciumă,
Și unde-nainte nimic nu era
Ca un iepure, sare-n drum cȃrciuma
Și ochii le sclipesc de fericire.
Şi pîn’ la amiază...de trei ori se face toamnă,
de trei ori pleacă şi vin păsări din ţările calde.
Iar ei vorbesc... vorbesc despre viaţă.
Despre viaţă, aşa, în general.
chiar şi alcoolicii tineri vorbesc
şi dacă se poticnesc
nu ȋnseamnǎ cǎ expun idei importante
chiar şi alcoolicii tineri vorbesc
Tinerii, uneori, reuşesc să spună lucruri... emoţionante.
...
Dumnezeu face o gaură / în peretele Raiului / şi îi invită pe alcoolici să privească.
Şi chiar dacă ei nu prea vǎd, din cauza tremuratului,
tot e mult peste ordinea omeneascǎ
Atunci strică totul cineva. Zice: / “În curînd, ne vom bucura,
ne vom odihni şi ne va fi mult mai bine!”
Atunci se ridicǎ toți de la mese şi le e foarte, foarte ruşine.
|
||||
10. |
Din vorbă-n vorbă
01:59
|
|||
Din vorbã în vorbã le-a trecut viaţa.
Într-o bunã zi au ieşit la balcon, au scuturat cearşaful,
au închis fereastra și s-au așezat sub un pom.
Vâslind din mâini s-au îndepãrtat.
Câinele, dȃnd din coadã, i-a urmat
clopotul a bãtut,/ ei au dispãrut /
Ce le datorǎm, noi, cei ce i-am cunoscut?
Noi, cei ce i-am cunoscut, o lacrimã amarã le datorãm
Și noi, cei ce nu i-am cunoscut, tot o lacrimã amarã le datorãm
Fiindcǎ noi i-am vǎzut, zi de zi, picior lȃngǎ picior
şi vorbe, vorbe, vorbe, vorbe, vorbe… și ȋnc-un pahar cu lichior
Noi, cei ce nu i-am cunoscut, am citit ȋn cǎrți și suntem informați
Cǎ astfel de oameni, de la-nceput, sunt… ter – mi – nați
Astãzi se-mplinesc trei ani și ei n-au mai vorbit
Astãzi se-mplinesc trei ani și despre ei nu s-a mai vorbit
Astãzi se-mplinesc trei ani, aceasta e casa lor
uneori, noaptea, se vǎd flǎcǎri ȋn dormitor
|
||||
11. |
Prietenii
01:13
|
|||
Prietenii mei, pe paie, ȋn moarǎ, cred cǎ visau cǎ vor fi ȋmpǎiați
Prietenii mei, pe paie, ȋn moarǎ, cred cǎ visau cǎ vor fi ȋmpǎiați
Caii lor erau așa de frumoși/ De-ar fi avut strune, ȋi vindeam ca viori
Te iubesc, ai murit, te iubesc, ai murit, te iubesc, ai murit, domnișoarǎ
Pielea ȋți cȃntǎ, pielea ȋți cȃntǎ ca o vioarǎ
Prietenii mei/ Prietenii mei / pe paie, ȋn moarǎ
|
||||
12. |
Câine roșcat
01:41
|
|||
Ehei, mȃine dimineațǎ voi prinde un cȃine roșcat de un picior
și, rotindu-l ca pe-o elice, cu-adevǎrat o sǎ zbor
Vorbesc din propria-mi piele,
Singura care-mi stimuleazǎ ambiția de a huzuri
E ca atunci cȃnd sora mea a vǎzut un șarpe la mine ȋn gurǎ
și credea cǎ, ȋn sfȃrșit, pot vorbi / credea c-am vorbit un cuvȃnt cu ochi
„Uite, mamǎ, ce lunguiețe sunt cuvintele
și au ochi” – zicea sora mea / și aplauda
iar eu, plinǎ de urǎ, / gȃndeam: „ ce se poate face cu 2 voci ȋn gurǎ?”
Ehei, mȃine dimineațǎ voi prinde un cȃine roșcat de un picior
și, rotindu-l ca pe-o elice, cu-adevǎrat o sǎ zbor
Vara aceasta am fost la oraș, unde-am avut posibilitatea de a mǎ plimba foarte mult cu scopul de a respecta regulile de circulație
O, cu cȃtǎ emoție traversam strǎzile ȋn conformitate cu regulile semaforului și mǎ uitam la zebrǎ cu venerație
Ehei, mȃine dimineațǎ voi prinde un cȃine roșcat de un picior
și, rotindu-l ca pe-o elice, cu-adevǎrat o sǎ zbor
|
||||
13. |
Păpușica
03:46
|
|||
Stǎteam / în balconul îngheţat şi-i dǎdeam pãpuşicii sã sugã vodcã
Înmuiam / o batistǎ-n oţet și-i rãcoream/ fruntea arsã de febrã
o ridicam, ca sã îi pun oliţa sub funduleţ şi câte şi mai câte
o priveam, ea delira... delira... zǎpada pe buze i se-ngroșa,
iar respirația-ncepea sǎ-i cȃnte
Eu nu dormeam... fiindcǎ ȋn somn mǎ aștepta același vis cretin
De dormit, nu dormeam fiindcǎ-n somn m-aștepta același vis cretin:
Adicǎ... eu cu pǎpușica, ȋn brațe, pe buza prǎpastiei
și un cer senin
Rãbdarea mea are limite / și-am plecat
Am coborât ȋn cârciumã/ ȋn cȃrciumǎ 2 muncitori vorbeau despre stat
Vorbeau despre schimbǎri violente-n politicǎ *
și violent mi-am amintit de pǎpușicǎ
Am alergat pe străzi, am gȃfȃit pe scǎri, am urcat, am intrat
Dar lȃngǎ pǎpușicǎ era un alt bǎrbat
o ridica și-i punea oliţa sub funduleţ şi câte şi mai câte
o privea, ea delira... delira... zǎpada pe buze i se-ngroșa,
și respirația-ncepea sǎ-i cȃnte
Am ȋnceput sǎ visez, brusc, cǎ mǎ scuipǎ cineva
Am ȋnceput sǎ visez, brusc, cǎ mǎ scuipǎ cineva
în vis, eram cu pãpuşica în braţe, pe buza propastiei
și pǎpușica mǎ scuipa
Doamne, ce mã mai scuipa… pãpuşica!
|
||||
14. |
Frica
01:08
|
|||
A venit / A venit/ toamna.
Ziua de mîine n-o mai apuc.
Pe cer trece un îngeraş speriat.
Pic-pic îi curge sîngele din năsuc.
și mi-e fricǎǎǎǎ / și mi-e fricǎǎǎǎ
În faţa cîrciumii, douǎ bǎtrȃne așteaptǎ
discută conspirativ, discutǎ în şoaptă,
despre Marele Plan al lui Dumnezeu.
|
||||
15. |
De leagăn
01:06
|
|||
Mie-n somn mi-au îngheţat mîinile,
pentru că în somn e foarte frig.
M-au trezit şi mi le-au tăiat.
Dormi, puiul mamii , dormi !
Mie-n somn mi-au îngheţat picioarele,
Pentru că în somn e foarte frig.
M-au trezit şi mi le-au tăiat.
Dormi, puiul mamii, dormi !
Mie în somn mi-a îngheţat inima,
pentru că în somn e foarte frig.
M-au trezit şi mi-au tăiat-o.
Dormi, puiul mamii, dormi !
Acum sunt mort.
Eu nu voi mai dormi / Nu voi mai dormi... niciodată.
Dormi, puiul mamii, dormi
Dormi, puiul mamii, dormi
|
||||
16. |
Forța neagră
02:13
|
|||
Eu /cȃnt / forţa neagră din capul meu,
la ordinul forţei negre din capul meu.
Pe măsură ce cînt ... totul se prelinge
Pe măsură ce cînt... imaginile/ se adună /în cheaguri de sînge
Acum sunt liniştit, mintea mea e sterilǎ și limpede,
Aromele subtiri se lipesc de gheațǎ ca timbrele.
Soarele-i sus, iarba e putredă și eu sunt liniștit
Soarele-i sus, iarba e putredă, vremea e bună... vremea e bună...
de cosit.
Puternic e cîntecul despre forţa neagră din capul meu.
Casa mea se scufundă.
Trestia acoperă geamul , mlaştina clocoteşte-n antreu şi totul se inundă
Un şarpe de apă se apropie, eu am încărunţit şi sunt liniştit
Scoici scrîşnesc în pereţi şi vremea e bună... vremea e bună...
vremea e bună... vremea e bună ...de cosit.
Am coborît cu totul în capul forţei negre din capul meu.
Eu sunt forţa neagră din capul forţei negre din capul meu.
Ordon: Cîntă forţa neagră din capul tău!
Ordon: Cântăăă!!!!
Eu /cȃnt / forţa neagră din capul meu,
la ordinul forţei negre din capul meu.
Cântăă
|
||||
17. |
Dacă vreodată
01:00
|
|||
Dacǎ vreodatǎ... vom ajunge ȋn oraș
Vei vedea și tu... cum se deschid obloanele
Cum femeile aruncǎ-n stradǎ...
Aripi de ȋnger rǎmase de la masa de searǎ.
Dacǎ vreodatǎ vom ajunge ȋn oraș...
Dacǎ vreodatǎ... vom ajunge...
Dacǎ vreodatǎ... vom ajunge ȋn oraș
Vreodatǎ...
|
||||
18. |
Cheluțu'
02:27
|
|||
“Ți-am fost ca un frate, mǎ, porcule,
ți-am adus flori cȃnd te-ai ȋnsurat,
ți-am fost martor cȃnd ai divorțat
și tu… tu... tu...tu...” Aici nu se mai aude, cǎ muzica e prea tare
Dar ȋl vǎd pe celǎlalt, cu lacrimi ȋn ochi, dȃnd din cap
„Da, da, da, da, da, da”
Da, s-a stabilit, e un porc / „Da, da, da, da, da, da”
Sǎrutǎ mȃinile omului cu cravatǎ / „Da, da, da, da, da, da”
și se vede scriindu-i scrisori dintr-o țarǎ ȋndepǎrtatǎ
„Da, da, da, da, da, da”
Da, dar ȋn omul cu cravatǎ parc-a intrat dracul:
„ia sǎ-ți mai vǎd ochișorii de rahat”, ȋi zice celuilalt,
ȋl prinde de nas și-l ridicǎ
„ia sǎ-ți mai vǎd ochișorii de rahat!” ȋl pleznește și-l pișcǎ
„ia sǎ-ți mai vǎd ochișorii de rahat!” „ ochișorii de rahat!”
„ ochișorii de rahat!”
„Bǎ, ǎsta-i Cheluțu’, fac ce vreau cu el, e prietenul meu”
„Da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da” PLICI face capul Cheluțului pe ciment, ȋn antreu
Bǎǎ, ǎsta cu OCHIȘORII DE RAHAT e prietenul meu
„Da, da, da, da, da, da, da, da, ” PLICI fac ochișorii de rahat pe ciment, ȋn antreu
„Bǎǎ, io-s reincarnarea lui Hegel, nu vǎ puneti cu mine!”
Un bǎtrȃn ȋmi scapǎ o halbǎ ȋn cap, dar sub masǎ e bineeee
„Da, da, da, da, da, da...
|
||||
19. |
Sub masă
01:28
|
|||
Sub masǎ, sub masǎ / Noi avem o casǎ
Frumoasǎ / sub masǎ / noi avem o casǎ
și sora mea / ȋși adunǎ... toate jucǎriile ȋn ea
Avem crǎticioare / avem farfurii
Avem douǎ pǎpuși, adicǎ: avem doi copii
Eu ziceam cǎ fac mȃncare
Tu ziceam cǎ vii beat și ȋnjuri frumos la intrare: Rahat!
Eu ziceam cǎ: „ Bețivule, nu ți-e rușine?”
Tu te faci cǎ mǎ bați, eu ȋți zic: „Dai ȋn mine?”
Sub masǎ, sub masǎ / Noi avem o casǎ / Frumoasǎ / Sub masǎ / Sub masǎ
Eu mǎ fac cǎ plȃng și plȃng și copiii-pǎpuși
ȋi iau, ne mutǎm la mama și suntem distruși
A doua zi, de fațǎ cu toate pǎpușile, tu ȋți ceri iertare
Pǎpușile strigǎ „tata”/ „mama” și se bucurǎ foarte tare
Ne-ntoarcem acasǎ, ne-am ȋmpǎcat,
Da’ tu ȋnjuri ca un bețiv adevǎrat
Te spun la mama / Ochișorii de rahat! Ochișorii de rahat!
Te spun la mama / Ochișorii de rahat! Ochișorii de rahat!
Te spun la mama / Ochișorii de rahat! Ochișorii de rahat!
Te spun la mama / Rahat...
|
||||
20. |
Acoperișul
01:52
|
|||
Ți-am tot spus, acoperișul e spart
Noaptea vǎd stelele / cȃnd stau ȋntins ȋn pat
Cȃnd plouǎ... și-n farfuriile noastre plouǎ
Cȃnd e soare... și-n farfuriile noastre e soare
Reparǎ acoperișul, reparǎ acoperișul... Te-am tot rugat
Reparǎ acoperișul, reparǎ acoperișul... Acoperișul e spart
Casa noastrǎ e neagrǎ, cȃnd cerul e negru / Spaaart
Casa noastrǎ e roșie, cȃnd cerul e roșu
Nu mai avem... Un ȋnǎuntru al nostru și-un afarǎ al nostru
Nu mai avem... Un ȋnǎuntru al nostru și-un afarǎ al nostru
Reparǎ acoperișul, reparǎ acoperișul... Te-am tot rugat
Reparǎ acoperișul, reparǎ acoperișul... Acoperișul e spart
|
||||
21. |
Unul era
02:14
|
|||
Unul era: cȃnd tȃnǎr, cȃnd bǎtrȃn / De aceea pǎrea cǎ sunt 2
Și chiar de erau 2, tot unul era / Fiindcǎ aveau un singur nas
Și chiar de erau 2, tot unul era / Fiindcǎ aveau doar 2 ochi albaștri
Pe care-i purta cȃnd unul, cȃnd altul / cȃnd unul, cȃnd altul / cȃnd unul...
Suflu repede / Suflu repede, ca un bou la ieslea de sticlǎ,
Iar ȋn ieslea de sticlǎ e un om și un stȃlp de telegraf.
Suflu repede / Suflu repede... Șterg geamul cȃrciumii cu o batistǎ
Sǎ fac copcǎ ochiului / spre stȃlpul de telegraf
Omul de-afarǎ și stȃlpul de-afarǎ, deodatǎ, ȋmi intrǎ ȋn ochi
Acum am un stȃlp de telegraf și am un om ȋn ochi
Multe cabluri negre și roșii ȋmi ies din orbitele pline de praf
Cabluri negre și roșii mǎ leagǎ de toți stȃlpii de telegraf
Stau lȃngǎ geam, conectat la toți stȃlpii din lume
Și simt un bețiv urinȃnd pe un stȃlp dintr-o altǎ țarǎ
Stau lȃngǎ geam, conectat la toți stȃlpii din lume
Un copil, departe, lovește un stȃlp și stȃlpul ȋncepe sǎ sune
Exact sunetul acesta ȋl aud acum la mine ȋn cap
Omul din ochi meșterește ceva cu patentul la mine ȋn cap
Aud, din nou, cum stȃlpul lovit de copil ȋncepe sǎ sune
Și amȃndoi știm cǎ sunetul vine din altǎ lume
Sufletele sclipesc, pe buze, scurt și trec ȋn alt veac
Sufletele nu-s nici proaste, nici deștepte
Ele dau luminǎ... Atȃt cȃt licuricii noaptea și poate nici atȃt/dau luminǎ
Atȃt cȃt licuricii noaptea...și poate nici atȃt
Atȃt cȃt licuricii noaptea...și poate nici atȃt
Atȃt cȃt licuricii noaptea...și poate nici atȃt
Atȃt cȃt licuricii noaptea...
|
||||
22. |
Facerea lumii 2
00:30
|
|||
23. |
Sub pământ
02:56
|
|||
Stau singur / singur, sub pǎmȃnt, departe / Stau singur, sub pǎmȃnt
Stau singur / singur, sub pǎmȃnt, departe / Stau singur, sub pǎmȃnt
Cǎci pǎmȃntul pe toți i-a expectorat,
PLEOSC, pe toți ȋn iarbǎ i-a aruncat
i-a scuipat din plǎmȃnii lui, i-a scuipat
din lǎzile lui frigorifice, ȋn care atȃt de bine s-au pǎstrat
E ziua ȋnvierii și de-aia i-a scos
E ziua-n care crește carnea pe fiecare os
Iar eu sunt singur și se umple de oameni pǎmȃntul
Se umplu apele de pești, se umple de pǎsǎri vȃntul
Stau singur, sub pǎmȃnt, ca un copil cu nasul lipit de geam, departe
Prin iarbǎ vǎd femei cu picioare subțiri, ca și creioanele colorate
Bǎrbații, cu cizme grele, joacǎ hora și se-nalțǎ la cer,
Iar eu sunt singur, stau singur sub pǎmȃnt, sunt singur sub pǎmȃnt
și zbier
Și deodatǎ, PLEOSC, ȋntunericul scuipǎ un ȋnger mic-mic
PLEOSC, un ȋnger sfrijit, un ȋnger diabetic
PLEOSC, e ultimul ȋngeraș recuperator
Care mǎ-nhațǎ de-o ureche / mǎ-nhațǎ de-o ureche și zbor
și plȃȃȃȃȃȃng, prin aer, plȃȃȃng
plȃȃȃȃȃȃng, prin aer plȃȃȃng... cǎ ȋntunericul rǎmȃne singur
plȃȃȃng, prin aer, plȃng
|
Ada Milea Bistrița, Romania
(songwriter, singer, actress)
... was born in 1975
…graduated from
The Dramatic Arts University of Tirgu Mures
... worked in many different theatres
… initiated projects in which the actors and musicians became musical characters
…as a singer, has given many concerts, not only throughout Romania, but also in UK, USA, Italy, Spain, Hungary, Belgium, Germany, Austria, France... ... ...
... more
Streaming and Download help
If you like Ada Milea, you may also like:
Bandcamp Daily your guide to the world of Bandcamp